Noptile ar fi la fel de lungi , ar fi la fel de albe si ar lasa acelasi gust amar de neimplinire.

Aceleasi persoane false si ipocrite mi-ar fi prieteni.

Acelasi copil idiot cuprins de disperare ar fi existat si acum.

N-as fi realizat ca imi place sa desenez.

N-as fi invatat niciodata cum sa nu renunt.

N-as fi invatat niciodata sa fiu sincer.

N-as fi trecut mai departe de anul 2.

N-as fi stiut cum e sa privesti rasaritul prin fumul de tigara.

As fi ramas si acum cu iluzia ca imi traiesc viata din plin cand de fapt ma autodistrugeam.

N-as fi stiut niciodata cum e sa vrei si sa simti ca trebuie sa faci totul ca sa fie bine.

N-as fi stiut cum e sa spui “Te iubesc!” si chiar sa insemne ceva pentru tine vorbele alea.

Daca n-ar fi fost ea, n-as fi fost eu.

Si te regasesti uneori deasupra unui trup firav cu piele alba si fina. Si tot ce doresti e sa`ti plimbi buzele deasupra lui, sa`l faci sa se unduiasca sub fiecare sarut. Si vrei sa continui la nesfarsit.Si incerci sa memorezi bine clipa pe care tocmai o traiesti pentru a`ti putea aduce aminte de ea toata viata. Si deodata se aud aceleasi cuvinte : “Iubeste-ma!”

“Te iubesc in 5 minute!” si iti continui aventura.

“Iubeste-ma!” si te transformi intr`un copil si sari ca o bruta si o strangi in brate.

“Te iubesc !”

… si te ridici , si ii privesti trupul!

“Ma duc sa scriu in blog…”

Ada: esti un prieten adevarat
Ada: wa
Ada: ce dor mi`e de tine
Ada: ce draqu mi`ai facut?
Eu: :))
Eu: te iubesc si atata
Ada: a draqului mai esti
Eu: omu` care o uraste pe ada cu subinteles
Eu: :))